.

.

16 iunie 2010

O alta sansa

..si atunci tarziu in noapte istovit de durere si inca arzand de usturimea lacrimilor l.am chematam chemat ingerul acela...hai vino si du/ma departe..nu mai vreau sa mai existe o zi pt mine,nu imi gasesc locul si linistea pe lumea asta..am incercat de atatatea ori sa gasesc fericirea in frumusetea din jur,acum macar pot pleca linistit pt ca stiu ca exista....sau poate doar mi=a fost dat doar sa o gasesc.i/am spus lui ca am incercat si ca durerea e mai istovitoare decat bucuria surasului..pt mine nu mai exista o alta data, un alt zambet..nici macar dusiosia unui nou nascut.

l/am chemat si a venit..maret si impunator s.a intrupat din durere si mi-a soptit..-ce vrei..de ce ma chemi..stii ca nu mai te poti intoarce si inca nu ai lasat nimic in urmai/am spus ca vreau acel zambet care m.a fermecat..acea tristete si duiosie a vocii inca nefemeiesti, acel copil curat pt care inima mea batea nebunestemi-a raspuns ca ii cer mult..si ca trebuie sa ii dau ceva in schimb
-iti dau orice..mai putin sufletul meu..el ii apartine Domnuluia suras intunecat si a spus ..imi oferi putin...dar viata ta...ai fi dispus sa mi-o dai pt ea?
am soptit stins ca da..dar oare cum ma mai pot bucura o secunda de ea daca imi dau viata?
mi-a spus..iti voi arata, poate..dar va trebui sa iti pierzi viata
stiam ca e tarziu..ca sunt secat de forta si durere..ca nimic de pe lumea asta cruda nu ma poate ranii sau aduce inapoi acolo unde am zambit cu ea si unde ne-am facut planuri sa ne crestem copiii.

am acceptat intr=un final...i/am spus..ia/ma...ia/mi viata pt ea...si fie ca macar dragostea mea nebuneasca sa o urmeze o clipa in viata si sa o salveze atunci cand nimeni nu o va mai face.
am ingenunchiat si atunci mi-a luat viata..am simtit durerea in piept ca un pumnal al mortii care dansa nebuneste in inima mea si care ciudat imi facea inima sa tresalte.era bucurie acolo ca se curmase totul,tremuram speriat si plangeam cu sufletul stors de durere...urma sa mor.
si mi-a luat viata...s.a tinut de cuvant...treceam dincolo, poate mai usor decat sinucigasii si cei ce renunta la viata din cauza ca nu mai pot lupta.muream si ma gandeam la ea si inca zambeam cu drag si dor,stors de durere ca nu mai apuc sa stiu cum va zambii dimineata si cum ma va saruta de noapte buna in ultimul ceas al noptii.cu o ultima putere am strigat..

hai odata..ma chinui..si nici nu o simt langa mine..de ce m=ai mintit..
a zambit rece si mi-a soptit..ai rabdare ..deabea acum iti iau viata..
si mi=a luat/o..........mi-am pierdut viata pt ce urma sa fie....si s.a tinut de cuvant...

m.am trezit langa ea intr/o dimineata tarzie de toamna,atata verde in ochi ei dragi,atata caldura in atingerea ei involuntara de dimineata.am privit acel zambet cald si am retinut in suflet acea mana care ma cauta mereu dupa o noapte grea in singurate.si atunci mi-am dat seama ce urma sa se intample:
indragostindu/ma nebuneste de tine ...m/a facut sa iubesc altfel din nou si astfel mi-am pierdut viata....era viata ta acum si tu aveai grija de ea..oare asta meritam?..oare meritam sa fiu salvat si femeia iubita sa fie a mea?...
nu stiu, dar mi-as da viata pe vecie inca o data si inca o data, doar sa te pot iubii si sa imi fi aproape.
30 aprilie 2008

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu