ploua atat de tare si era atat de frig incat ceata ma strangea de gat
infasurata ca un fular invizibil parea sa stranga nodul acela din gat
si era atat de rece..ploua..si pantofii mei se inecau in baltile ce se cascau sub umbra mea
si imi atarnau sirete,sosete desfirate ,ganduri inecate in frigul nopti
doar daca nu ar fi plouat atat de tare...insa ploua
atat de tare incat si hainele se prefacusera in piele..unite doar prin ploaie
si se imbinau atat de dureros incat simteam orice miscare orice soapta ale lor
mereu strain de ele acum durea sa le ascult
mi-am zis ca ar cam trebui sa merg putin prin noapte e un pod ...undeva aproape..de as ajunge macar acolo,as intalni un suflet sa ma indrume
si poate ar fi bland cu mine si mi-ar da o mana calda
m.ar duce unde este liniste si bine,poate as avea noroc
si am inceput sa plang, iar hainele s.au scurs
iar ploia m.a lovit in fata facandu.mi lacrimile grele
si ma durea atat de tare incad genunchi sarutau acele balti ce se cascau sub mine
mi-am zis ca nu mai e mult pana acolo..si am pornit
speram sa vad pe cineva...si sa ma ia cu el..sa imi arate calea
sa pot sa ma debrac de toate si sa fiu cu linistea
atat imi mai doream ...dar hainele dureau din ce in ce mai tare
si am ajuns sa ma opresc din goana..pt ca nu nu vedeam nimic in fata
nu exista un pod si nici lumini in jur,genunchii siroiau
si i.am atins cu palmele ,atunci au tresarit,spunandu ca nu e nimic
doar umbre goale,ca si gandurile nopti ,se intind in fata mea de acum incolo
am respirat adanc cu ultima suflare
ploua ,eram probabil singur ,uitat de lume intr-o noapte
pierdut si nu stiam unde sa caut linistea prin intunericul imens
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu