.

.

23 iulie 2010

Intr-o zi

...Intr-o zi ai sa ma uiti atat de usor asemeni urmelelor lasate de o pana
ai sa vi la mine si sa imi soptesti ca viata e ciudata
ca ti-a adus in paradoxul ei o alta provocare si ca tu
esti un om care traieste prin provocari

Intr-o zi vei spune ca nu este vina mea insa vei vrea sa imi uiti zambetul
ca vei dorii sa nu ma mai strigi pe nume
iar seara gandul meu sa nu te mai aiba in paza

Intr-o zi ai sa imi spui ca sunt un om atat de mic si slab
incat micimea mea te va deranja iar durerea mea te va intrista
atunci ma vei pofti ca pe un strain sa iti calc pragul sufletului si sa ies

Intr-o zi ai sa ma uiti, mintindu ma ca sunt un om prea bun pentru tine
cand de fapt poate nu vei avea curaj sa imi spui adevarul
atunci am sa tac si am sa urmez directia degetelor tale

Intr-o zi am sa astept cu ardoare sa apari cand in mine va fi furtuna
si am sa astept doar sa ma conving ca viata nu e un miracol
si atunci obosit am sa plec singur mai departe pentru ca tu nu vei fi venit

Intr-o zi ai sa ma uiti si eu ma voi framanta asemeni degetelor ce sterg lacrimile curgand
si nu am sa inteleg de ce si am sa ma intreb mereu
cum se face ca aceste lucruri nu ma ocolesc

Intr-o zi am sa uit de mine si am sa zambesc atat de linistit
pt ca fiecare om a reusit sa uite cate putin de mine
incat in final am reusit si eu sa uit de toate.....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu